Newsletter Decembrie 2015

I. INTRODUCEREA UNUI NOU COD FISCAL (legea nr.227/2015; Oug 50/2015)
Incepand cu data de 1 ianuarie 2016 intra in vigoare un nou Cod fiscal. Noul Cod fiscal aduce o multime modificari. Sintetizam cele mai importante modificari si prevederi:

1. TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scadea de la 24% la 20%, iar incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
Se aplica cota reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale şcolare, cărţi, ziare şi unele reviste, precum si pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de 9%;
Evenimentele sportive se incadreaza in categoria operatiunilor pentru care se aplica TVA redusa de 5%;
Se modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei reduse de TVA de 5% pentru locuintele sociale.
Se introduce taxarea inversă in cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;
Se introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu circuite integrate;
Se introduce prevederea explicita ca in domeniul taxei pe valoarea adaugata si al accizelor, autoritatile fiscale si alte autoritati nationale trebuie sa tina cont de jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

2. IMPOZITUL PE PROFIT

Dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit se mentine in anul 2016 pentru investitiile in active corporale din clasa 2.1. din Catalogul mijloacelor fixe si se extinde si asupra programelor informatice si activelor din clasa 2.2.9. Calculatoare electronice si echipamente periferice, produse si/sau achizitionate, inclusiv in baza contractelor de leasing financiar, si puse in functiune dupa 01.01.2016.
Se majoreaza limita de deductibilitate pentru cheltuieli cu sponsorizarea, de la 3 la mie la 5 la mie din cifra de afaceri, celelalte conditii ramanand neschimbate (max 20% din impozitul pe profit; reportarea sumei nededuse timp de 7 ani).
Se reduce procentul de dobanda deductibila in cazul imprumuturilor in valuta primite de contribuabili de la intreprinderi legate si de la alte entitati care nu sunt in mod expres enumerate in Codul fiscal de la 6% la 4%.
Se majorareaza limita de deductibilitate a cheltuielilor sociale de la 2% la 5% din veniturile salariale anuale si se clarifica deductibilitatea fiscala a cheltuielilor cu voucherele de vacanta. Acestea nu sunt considerate cheltuieli sociale si sunt deductibile in limita valorilor impuse de reglementarile specifice (similar tichetelor de masa).
Nu mai exista limitare a deductibilitatii cheltuielilor cu pensiile facultative sau primele de asigurare voluntara de santate. Ele insa vor fi in contiuare considerate avantaj salarial pentru suma ce depaseste limita de 400 euro/persoana, limita aplicabila acum ambelor asigurari.
Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile devin deductibile fiscal daca au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii si daca au termen de valabilitate/expirare depăşit);
Cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;
Dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligația fiscală;

3. MICROINTREPRINDERILE

Incepand cu 1 ianuarie 2016, plafonul in cazul microintreprinderilor creste de la 65.000 de euro la 100.000 de euro;
Dacă se depaseste plafonul de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datoreaza impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile obtinute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si nu de la începutul anului fiscal cum se procedeaza in prezent;
Cotele de impozitare pentru microintreprinderile deja infiintate vor fi:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Introducerea unei cote de impozitare reduse de 1% in cazul microintreprinderilor nou infiintate, pentru primele 24 de luni de la infiintare, cu indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si perioada de angajare;

4. IMPOZITUL PE VENITURILE PERSOANELOR FIZICE

Se reduce cota impozitului pe dividende de la 16% la 5%;
Se introduce posibilitatea de a acorda diurna si administratorilor, nu doar salariatilor;
Tichetele cadou acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paste, 1 iunie, Craciun si 8 martie) nu se impoziteaza. Cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
In cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda, se majoreaza cota de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
In cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici;
Se majoreza termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in cazul veniturilor obtinute din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
La calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetara se modifica la 40% (in loc de 20% si 25%);

5. CONTRIBUTII SOCIALE

Veniturile din activitati independente se includ in categoria asupra carora se aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de natura salariala;
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute
Obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;
Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor salariale, daca totalul veniturilor obtinute lunar este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;
Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi independente, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
Incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau alte activitati independente;
In anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă obtin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole;
Incepand cu 1 ianuarie 2017, veniturilor din dividende se includ in baza calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din salarii, pensii sau activitati independente, aplicandu-se insa plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;
Persoanele fizice care nu obtin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent;
Incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel: contribuţia anuală la asigurarile sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;

6. IMPOZITUL PE VENITURILE NEREZIDENTILOR

Orice contribuabil nerezident care îşi prelungeşte perioada de şedere în România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, este obligat să declare şi să plătească impozit pentru întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de convenţie.
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România.
Devin subiecti ai impozitului pe profit in Romania persoanele juridice straine care au locul de exercitare a conducerii efective in Romania.

7. IMPOZITE SI TAXE LOCALE

Se elimina taxa hoteliera;
Se elimina prevederile conform carora persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
Se introduce o clasificare a cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta.
In cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii (cota o stabileste autoritatea locala);
In cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii (cota o stabileste autoritatea locala);
Pentru clădirile nerezidenţiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau dobandita in ultimii 5 ani;
Daca valoarea unei clădiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate fi calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
In cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;
In cazul în care proprietarul clădirii este o persoana juridica si acesta nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
Este eliminata prevederea conform careia in cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;
Autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia anterioara;
Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;

II. INTRODUCEREA UNUI NOU COD DE PROCEDURA FIsCALA (LEGEA 207/2005)
Incepand cu data de 1 ianuarie 2016 se aplica urmatoarele prevederi:

În vederea documentării respectării principiului valorii de piaţă contribuabilul/plătitorul care desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate are obligaţia să întocmească dosarul preţurilor de transfer. La solicitarea organului fiscal central competent contribuabilul/plătitorul are obligaţia de a prezenta dosarul preţurilor de transfer. Cuantumul tranzacţiilor pentru care contribuabilul/plătitorul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, termenele pentru întocmirea acestuia, conţinutul dosarului preţurilor de transfer, precum şi condiţiile în care se solicită acesta se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
Nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;
Nivelul penalității de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;
Pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi. Aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor, ci doar a penalitatii de intarziere;
In cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza majorari de intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau fractiune de luna;
Introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, conform caruia dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului;
Introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);
Extinderea situatiilor in care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce inseamna ca îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;
Modificarea termenului de prescripţie, in sensul ca acesta începe să curgă de la data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei in care organul fiscal poate efectua o inspectie fiscala;
Perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform careia la contribuabilii care nu intra in categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogata;
Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, in functie de categoria de contribuabil la care se refera;
Contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucratoare);
Contestaţia formulata se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei.
Suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației
In situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată;
Reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in categoria contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor fiscale va fi sanctionata astfel:
- pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
- pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 si 1.000 lei

III. Alte modificari legislative

Ordinul MFP nr. 2634/2015: Începând de anul următor, documentele vor putea fi arhivate atât pe hârtie, cât și pe suport electronic. Documentele financiar-contabile se vor putea păstra pe suporturi tehnice în cazul în care evidența contabilă este ținută cu ajutorul programelor informatice. Singura condiție este ca ele să poată fi listate în orice moment, în funcție de necesitățile entității sau la cererea organelor de control.