I. Părinții primesc zile libere pentru supravegherea copiilor de până in 12
ani când școlile sunt închise în situații extreme (Legea 19/2020)
S-a adoptat legea prin care angajatorii sunt obligați să acorde zile libere plătite unuia dintre
părinți pentru supravegherea copiilor daca unitățile de învățământ unde aceștia sunt arondați
se închid temporar, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile sau a altor situații
extreme decretate de către autoritățile competente cu atribuții în domeniu. La momentul de
față unitățile de învățământ au fost închise până pe data de 22 martie, din cauza crizei
generate de coronavirus.
Potrivit legii, părinții care pot beneficia de zile libere sunt cei care au copii sub 12 ani si al
căror loc de munca nu permite munca la domiciliu sau telemuncă. Zilele libere se acordă
pe toată perioada în care autoritățile decretează închiderea școlilor.
Indemnizația pentru fiecare zi liberă este in cuantum de 75% din salariul corespunzător
unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din salariul mediu
brut pe economie. Sumele pentru plata indemnizației se decontează din Fondul de garantare
pentru plata creanțelor salariale. Procedura pentru decontarea acestei sume va fi stabilita prin
hotărâre de Guvern până la închiderea anului fiscal.
Zilele libere plătite se vor acorda la cererea unuia dintre părinți, respectiv a tutorelui legal, în
cazul familiilor monoparentale. Prevederile se aplică pe baza unei declarații pe propria
răspundere, semnată de către ambii părinți, cu excepția familiilor monoparentale, depusă la
angajator de către părintele care va supraveghea copilul în perioada menționată.
II. Recomandări preventive făcute de MMPS pentru angajatori și angajați
împotriva infectării cu COVID-19
În contextul apariției riscului de îmbolnăvire cu COVID-19, Ministerul Muncii și Protecției
Sociale (MMPS) face o serie de recomandări care pot fi aplicate în scopul asigurării securității
și sănătății lucrătorilor, dar și pentru sprijinirea angajatorilor în derularea activităților curente.
MMPS recomandă 3 măsuri de flexibilizare a raporturilor de muncă în contextul
suspendării cursurilor școlare în unitățile de învățământ, fapt care poate genera necesitatea
ca unul dintre părinți să rămână la domiciliu pentru supravegherea copilului minor, dar și în
cazul în care se consideră că prezența lucrătorilor la locul de muncă ar putea constitui un risc:
1. Stabilirea unor programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea
salariatului în cauză, în conformitate cu prevederile art. 118 din Legea nr. 53/2003-Codul
muncii, cu respectarea duratei maxime legale a timpului de muncă.
2. Modificarea temporară a locului de muncă la domiciliul salariatului, în conformitate
cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, în conformitate cu prevederile
art. 48 din același act normativ, sau prin acordul părților, cu precizarea în mod expres
în decizia sau, după caz, în actul adițional de modificare a locului de muncă, a
următoarelor elemente:
– faptul că salariatul lucrează de la domiciliu;
– perioada în care se aplică această măsură;
– programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea
salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
– obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după
caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al
produselor finite pe care le realizează.
3. Desfășurarea activității prin telemuncă, în urma încheierii unui act adițional la
contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 81/ 2018 privind
reglementarea activității de telemuncă, atunci când îndeplinirea atribuțiilor specifice
funcției, ocupației sau meseriei pe care o deține salariatul presupune folosirea tehnologiei
informației și comunicațiilor.
În cazul salariaților care nu pot lucra de acasă, cum ar fi cei care se ocupă de producție,
distribuție, transport, vânzări etc. angajatorii pot lua în considerare introducerea unor măsuri
adecvate de protecție, precum reducerea programului de lucru sau obligativitatea purtării unor
echipamente de protecție puse la dispoziție de către angajator.
De asemenea, Inspecția Muncii atenționează că angajatorii au obligația de informa
angajații/lucrătorii asupra principalelor măsuri necesar a fi întreprinse:
– spălarea mâinilor cât mai des posibil cu apă și săpun sau dezinfectarea cu un
dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool;
– utilizarea măștilor de protecție de către persoanele bolnave;
– evitarea contactului cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute;
– evitarea atingerii nasului, ochilor sau gurii cu mâinile nedezinfectate;
– acoperirea gurii, nasului în caz de tuse sau strănut;
– dezinfectarea periodică a suprafețelor de contact cu soluții pe bază de clor sau alcool;
III. Posibilitățile angajatorilor de a suspenda contractele individuale de
munca a angajaților in situații de criza
Șomajul tehnic reprezintă întreruperea sau reducerea temporară a activității, fără încetarea
raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare. Aceste
motive pot duce la suspendarea contractelor individuale de muncă din inițiativa angajatorului,
fără aprobarea salariaților și fără încetarea raporturilor de muncă, in baza art. 52 alin. (1) lit.
c) din Codul Muncii. Salariații vor sta la dispoziția angajatorului pentru a relua activitatea îndată
ce acest lucru este posibil, la încetarea motivelor care au determinat această măsură. Șomajul
tehnic se înregistrează în Registrul General de Evidență a Salariaților (REVISAL) anterior
producerii suspendării, potrivit Hotărârii nr. 905/2017.
În cazul Șomajului tehnic, angajatorul are la dispoziție două posibilități:
dacă întreruperea sau reducerea temporara a activității depășesc 30 de zile lucrătoare,
angajatorul are posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe
săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situației care
a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ
de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților, după caz;
acordarea de zile libere plătite in baza art. 122 alin. (3) din Codul muncii din care pot fi
compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in următoarele 12 luni.
Contractul individual de munca se suspenda de drept in situația intervenirii stării de carantina
(art. 50 alin. 1 lit. c din Codul muncii) sau a forței majore (art. 50 alin. 1 lit. f din Codul muncii).
Suspendarea contractului individual de munca pe durata carantinei
OUG. nr. 158/2005 privind concediile si indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate,
stabilește ca indemnizația si concediul pentru carantina se acorda salariaților cărora li se
interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilita prin
certificatul eliberat de Direcția de Sănătate Publica.
Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantina este de 75% din baza legala de calcul
pe baza cărei se calculează si contribuția pentru concedii si indemnizații.
Durata concediilor pentru carantina nu diminuează numărul de zile de concediu medical
acordate unui salariat pentru celelalte afecțiuni. Durata minima a concediului pentru carantina
este stabilita prin certificatul eliberat de Direcția de Sănătate Publica.
Suspendarea contractului individual de munca ca urmare a intervenirii forței majore
În cazul în care situația se agravează si situația este declarată oficial drept caz de forță majoră,
acest lucru ar determina suspendarea temporară a activității angajatorului și respectiv a
contractelor de muncă. Pe durata suspendării ca urmare a forței majore, salariații nu sunt
îndreptățiți la plata drepturilor salariale sau a altor indemnizații.
Suspendarea poate sa privească toate contractele individuale de munca sau o parte dintre
acestea, in funcție de decizia angajatorului, fundamentata pe impactul real si efectiv asupra
unor locuri de munca sau a tuturor posturilor.